Despre evaluarea și testarea copilului și adolescentului


 

Ce e important să știu despre testarea psihologică la copii și adolescenți?

Evaluarea psihologica este realizata de catre psihologul clinician cu experienta in psihologia copilui si familiei. 

Este folosita pentru a intelege in profunzime problema sau comportamentul copilului in contextul familial, scolar si social. Spre deosebire de evaluarea psihiatrica ce ofera un diagnostic si un tratament medicamentos, testarea si evaluarea psihologica isi propune sa inteleaga in profunzime persoana, ce mentine problema si cum poate fi ea depasita.

Evaluarea clarifica ce se afla in spatele dificultatii. Acelasi semn de ingrijorare poate avea la baza diferite cauze.

Spre exemplu, un copil care se poarta agresiv e posibil sa: aiba dificultati in a se controla, sa nu aiba suficient dezvoltate abilitatile de relationare, sa se confrunte cu depresie, sa distagerea atentiei de la problemele parintilor, sau altele.

Doar in urma unei evaluari se poate stabili concret care sunt elementele pe care vom construi rezolvarea. Pentru asta psihologul clinician utilizeaza o serie de metode si teste si aduce impreuna o serie de perspective (a copilui, a parintilor etc.).

Cum să îmi pregătesc copilul pentru evaluare?

Evaluarea psihologica este o experienta noua pentru majoritatea copiilor.  Copiii pot refuza intalnirea. Ei pot fi anxiosi deoarece este o situatie noua, sau pot avea credinte daunatoare si false in legatura cu mersul la psihlog ("daca merg la psiholog, inseamna ca sunt nebun"). Tocmai de accea este nevoie sa fie corect informati.  

Pot crede ca sunt trimisi la psiholog pentru ca e ceva "in neregula" cu ei. Este important sa stie ca multi copii merg la psiholog pentru a intelege mai bine cum gandesc, invata, reactioneaza si fac fata. Ii ajuta sa stie ca si parintii lor vor veni; si ei au de invatat de la psiholog.

E esential sa fi mancat si sa fi dormit bine inaintea evaluarii. In caz contrar copilul poate fi irascibil sau fara energie si asta modifica rezultatele evaluarii.  Spre exemplu testele cognive (de inteligenta, de atentie) sunt in mod deosebit afectate de oboseala copilului. 

De cele mai multe ori copii au un program incarcat. Desi poate fi greu de gasit o fereastra in programul copilului, e bine ca intalnirea cu psihologul sa nu insemne o restrictie pentru copil. Daca simte ca rateaza o intalnire cu prietenii, sau trebuie sa se retraga de la un sport ar putea fi dezamagit si va coopera mai greu.

Uneori parintii ii pot spune copilului ca merg sa se joace, sau merg la o prietena de familie ca sa nu il ingrijoreze. Acest lucru este o greseala deoarece psihologul are datoria de a ii spune copilului intr-o maniera potrivita varstei ce inseamna o evaluare si la ce foloseste ea.  Copilul poate fi confuz daca parintii i-au spus altceva.

In principiu, este indicat ca parintele sa ii ofere copilului o imagine reala despre evaluarea psihologica. Odata ajuns in cabinet, este meseria psihologului sa-l ajute pe copil sa fie comfortabil si sa vada importanta intalnirilor 

Care sunt pașii unei evaluări psihologice?

Evaluarea copilului este un proces complex care implica surprinderea mai multor perspective. Acest lucru inseamna ca vor fi invitate si persoanele semnificative din viata copilului in cabinet. In functie de zonele de dificultate identificate in prima intalnire, se formuleaza un scop impreuna cu familia.

Pe baza scopului psihologul traseaza "protocolul" personalizat de evaluare care va raspunde nevoilor si particularitatii familiei.  Acest protocol se refera la ce pasi trebuie facuti, cine este implicat in evaluare, ce aspecte psihologice se evalueaza, in cate sedinte si ce instrumente se vor folosi. 

In functie de obiectieve de evaluare si rezultatele preliminare ale testelor numarul de sedinte pot varia, insa etapele sunt urmatoarele: 

Etapa 1 - Intalnirea cu parintii/parintele. Scopul este de a strange informatii din cat mai multe surse care sa intregeasca imaginea despre copil si familie. Psihologul isi propune sa inteleaga asteptarile, ingrijorarile si scopul evaluarii. In functie de  specificul situatiei, psihologul poate propune parintilor si intalniri individuale separate;

Etapa 2 - Intalnirea individuala cu copilul. Psihologul stabileste o relatie cu copilul, ii explica pe intelesul lui ce inseamna o evaluare si incepe procesul de evaluare;

Etapa 3 - Redactarea raportului. Psihologul va redacta un raport pe baza intalnirilor si a rezultatelor testelor aplicate. Forma raportului depinde de scopul evaluarii (a se vedea tipurile de evaluare);

Etapa 4 - Comunicarea rezultatelor si planul de actiune. Are loc o intalnire intre psiholog si parinti cu sau fara copil (in functie de situatie si varsta) pentru a discuta concluziile evaluarii si pentru a stabili cea mai buna maniera de actiune. 

Cât durează o evaluare?

Deoarece fiecare familie este unica, vine cu o problema diferita si are propriul ei ritm nu exista protocoale standard de evaluare. Drept urmare inainte de a avea o prima intrevedere cu familia psihologul nu stie cu exactitate cat va dura evaluarea sau ce teste vor fi folosite. 

Insa de regula o evaluare psihologica riguroasa dureaza intre 2 si 4 sedinte si se utilizeaza minim 4 teste psihologice. In functie de cum sunt programate sedintele procesul de evaluare poate sa dureze intre 2 saptamani si o luna

Daca familia solicita si un raport scris, acesta se elibereaza in aproximativ 10 zile de la finalizarea intalnirilor. de evaluare.

Ce fel de psiholog realizează evaluarea copilului?

La fel ca si medicii, psihologii pot avea diverse specializari (ex. psihoterapie, evaluare psihologica, logopedie etc). 

Evaluarea poate fi de mai multe feluri in functie de scopul, sau utilitatea ei. Psiholog e autorizat pentru si are competentele necesare pentru a efectua anumite evaluari psihologice.

La inceputul oricarei evaluari se clarifica scopul acesteia. Este un pas esential deoarece evaluarea se va desfasura strict pentru acel scop. Spre exemplu o evaluare psihologica a starii copilului nu poate fi utilizata pentru stabilirea custodiei in caz de divort. 

Cele mai frecvente cereri de evaluare sunt urmatoarele:

Evaluare psihologica, sau in termeni de specialitate "psihodiagnostic si evaluare psihologica clinica", este realizata de catre un psiholog clinician. E folosita atunci cand copilul sau adolescentul are un grad de discomfort emotional sau un comportament problematic. Scopul este de a intelege trairea lui interioara, modul sau de functionare si de a formula recomandari;

Evaluare psihiatrica nu este realizata de catre psiholog. Ea este realizata de catre medic cu specializarea in psihiatrie (psihiatru) atunci cand copilul sau adolescentul are o stare severa care poate fi determinata de o cauza medicala. Scopul e de a exclude sau de a stabili un diagnostic medical si de a propune un tratament cu medicamente (ex. antidepresive) pentru ameliorarea starii.

Evaluarea pentru comisie sau "evaluare pentru incadrare in grad de handicap" este realizata de catre psihologul clinician pentru a completa dosarul destinat Comisiei de Evaluare pentru Persoanele cu Handicap; 

Evaluarea pentru stabilirea custodiei in caz de divort sau "expertiza psihologica judiciara" este realizata si de catre psihologul clinician (care indeplineste anumite conditii) la cererea instantei judecatoresti sau a partilor;

Evaluare pentru scoala sau evaluare psihopedagogica este realizata de psihopedagog sau de catre psiholog cu specializare in psihologie educationala (psiholog educational) atunci cand copilul sau adolescentul are dificultati ce tin de procesul de invatare.

 

Ce instrumente folosește psihologul în evaluare?

De regula intr-o evaluare psihologul utilizeaza mai multe mijloace pentru a evidentia portretul psihologic al copilului:

  • observarea jocului copilului (mai ales pentru prescolari);

  • probe psihologice (desen, lucru cu figurine etc);

  • comportamentul copilului;

  • interviul cu copilul si parintii;

  • chestionare si teste psihologice profesioniste.

Copiii (peste 7 ani) completeaza chestionare care descriu felul in care se simt, gandesc sau au actionat in ultimul timp. Parintii vor completa si ei chestionare despre ceea ce au observat la copil, frecventa si severitatea cu care apar. Impreuna toate aceste informatii obtinute din mai mule surse, puse in context, ajuta sa:

  • clarifice care e problema principala

  • stabileasca severitatea problemei

  • numeasca factorii care mentin sau accentueaza problema

  • identifice calitatile si punctele forte ale copilului si familiei

In acest link gasiti descrise pe scurt instrumentele pe care le utilizez in practica mea.